Premierul român Victor
Ponta, care a participat săptămâna trecută la reuniunea Consiliului
European dedicată energiei şi combaterii evaziunii fiscale, a acordat un
Ce urmăriţi ca rezultate ale summitului?
- Energia este unul dintre cele două motoare de creştere pentru
România, agricultura este cel de-al doilea. Am făcut reforme structurale
importante, iar astăzi, la Bruxelles, vom avea nevoie de o politică
europeană mai coordonată. Pentru noi, desigur, este important să vedem
modul în care Europa se raportează la politicile energetice, cu scopul
de a avea preţuri sustenabile pentru industrie, dar şi pentru populaţie.
De asemenea, pentru noi este importantă o abordare echilibrată faţă
de energiile regenerabile. Suntem în favoarea acestora, dar acest lucru
trebuie echilibrat cu capacitatea industriei de a susţine această
dezvoltare.
România aproape că şi-a realizat cota de energie regenerabilă de
20%, aceasta fiind, cu şapte ani înainte de data-ţintă 2020, de 19,3%.
În ce priveşte sursele neconvenţionale de energie, suntem în
favoarea explorării de resurse off-shore, dar şi resurse in-shore de
gaz. Aici suntem interesaţi să avem o politică europeană coordonată, nu
neapărat ca toate ţările UE să fie în favoarea ei, dar cel puţin să ştim
că Uniunea Europeană va încerca să aibă o percepţie clară asupra
efectelor explorării de noi resurse de gaz în termeni de preţuri şi
probleme legate de mediu.
România a început deja explorări în largul regiunii Mării Negre, iar
rezultatele sunt foarte, foarte pozitive. Pentru România este o
problemă strategică, deoarece importăm încă o parte importantă din
consumul nostru, din Rusia, iar reducerea dependenţei de import, chiar
în patru sau cinci ani devenind absolut independenţi, este mai mult
decât un obiectiv economic, este un obiectiv strategic. Potrivit
comunicatelor oficiale ale companiilor, vom fi capabili să avem o
producţie care va acoperi toată producţia românească destinată
consumului, industriei şi populaţiei, aceasta însemnând că nu vom avea
nevoie de importuri din singura sursă în acest moment, care este
Gazprom.
Ideea de a deveni independentă de gaz ar trebui să o urmărească
toate ţările lumii, să aibă o economie bazată pe propriile lor resurse.
Aţi fost surprins că pe trimestrul I creşterea ţării dvs a fost de 2%, ceea ce unii au numit drept surprinzător?
- Ştiam că România are potenţial pentru creştere, în ultimii ani am
avut cea mai radicală şi mai dureroasă ajustare fiscală, dar ne folosim
deja potenţialul de creştere. Obţinând stabilitatea politică - după ce
anul trecut au fost alegeri şi o criză politică, dar perioada actuală
este una de stabilitate politică -, realizând o ajustare fiscală şi
investiţii importante în energie, la care se adaugă un an mult mai bun
pentru agricultură, pentru mine rezultatul pozitiv nu a fost o surpriză
şi sunt optimist că 2013 se va încheia cu o creştere de 2,1%, ceea ce nu
e foarte mult, dar este bine ţinând cont de situaţia de ansamblu.
Se poate spune că relaţia României cu FMI este una bună?
- Aş spune că este o relaţie utilă şi de aceea vom încerca să
obţinem un nou acord cu FMI. Cel actual expiră la sfârşitul lui iunie şi
vom propune Comisiei Europene şi FMI încheierea unui nou acord, tot
unul preventiv, ceea ce înseamnă că nu avem nevoie de bani, încă nu am
tras niciun dolar sau euro din cel precedent, ci doar pentru a avea un
fel de audit extern al finanţelor ţării. Notele bune pe care le-am luat
ne-au ajutat pur şi simplu să mergem pe pieţele financiare private să
obţinem împrumuturi şi să emitem obligaţiuni cu cele mai bune dobânzi pe
care le-am avut în cei 23 de ani de democraţie.
Cum vedeţi lupta creştere vs. austeritate?
- Este evident pentru toată lumea că fără locuri de muncă şi
creştere viitorul Europei nu arată prea 'roz', aşa cum spunem noi.
Consider că politicile UE dintr-un număr şi mai mare de domenii trebuie
să fie în şi mai mare măsură integrate şi coordonate, pentru că dacă
lăsăm fiecare ţară să se salveze pe cont propriu nu o să meargă. Aşadar,
în opinia mea, putem avea atât disciplină în finanţele publice, cât şi
investiţii în crearea de locuri de muncă, pentru că fără ele vom avea o
generaţie pierdută de europeni.
Aţi fost surprins de discuţia de acum câteva luni din Marea Britanie cu privire la imigraţie?
- A fost una foarte aprinsă, ceea ce ne-a surprins pentru că ştiam
că stilul britanic este mai 'calm', dar la urma urmei este dreptul
legitim al guvernului britanic de a adopta legi şi de a decide în ce
priveşte piaţa internă, de a lua toate măsurile cât timp sunt în linie
cu politicile europene.
Noi nu suntem români, suntem cetăţeni ai Uniunii Europene şi nu
vreau să beneficiez de discriminare pozitivă, ci pur şi simplu să fiu
tratat ca toţi ceilalţi cetăţenii europeni. Foarte importante în acest
context, şi este un aspect în care am colaborat foarte strâns şi foarte
bine cu autorităţile britanice, sunt studiile independente care
demonstrează că preocupările exprimate mai ales în media privind venirea
unui val important de români sau bulgari sau est-europeni în Marea
Britanie pur şi simplu nu au bază reală, nu se va întâmpla aşa ceva şi
există un interes foarte moderat, cel puţin în rândul românilor, să se
ducă în Marea Britanie.
Majoritatea ar dori să meargă să studieze, să participe la schimburi
culturale sau să ocupe posturi de înaltă calificare şi bine plătite,
ceea ce în fond este o mare pierdere pentru România. Tinerii cei mai
bine pregătiţi din România vor găsi uşor astfel de posturi în Marea
Britanie, dar nu va exista un val de lucrători români sau bulgari care
să meargă în Marea Britanie. Am avut acest val de migraţie între 2008 şi
2010, când un mare număr au plecat în ţări unde se simţeau ca acasă, în
Italia sau Spania.
Îngrijorările că se va schimba ceva în mod semnificativ în acest
sens sunt nefondate, dar sunt sigur că după 1 ianuarie acest subiect se
va calma în mare măsură, cum nu se vor vedea venind avioane ori trenuri
cu români, şi se va înţelege că a fost o temere nefondată.
Cum apreciaţi că va fi anul viitor, în perspectiva alegerilor europene?
- Alegerile europene sunt o ocazie importantă de a le demonstra
cetăţenilor europeni că ceva se schimbă, în condiţiile în care
nemulţumirea faţă de instituţiile UE este în creştere. Sunt preocupat de
rezultatele alegerilor în democraţiile foarte vechi, unde populiştii şi
antieuropenii au obţinut numeroase voturi. Or, 2014 ar trebui să fie un
moment de schimbare pentru Uniunea Europeană care să dea mai multă
speranţă că, pentru toate ţările UE, nu doar pentru a mea, construcţia
europeană reprezintă drumul potrivit.
Mesaje puternice, un program clar de reformă, ideea alegerii directe
a preşedintelui, acestea sunt tipul de schimbări pe care vrem să le
propunem, pentru că altfel oamenii nu vor fi interesaţi de alegerile
europene, vor spune că Bruxelles este departe şi nu are cum să le
schimbe viaţa.
Din perspectivă partinică, am fost mereu favorabil politicii
Partidului Socialist European de a avea un singur candidat, sau un
candidat comun pentru preşedinţia Comisiei Europene, un candidat cu un
program clar al familiei noastre politice de propus Europei pentru
următorii cinci ani.
Ar putea să fie dl Schulz?
- Decizia finală va fi a tuturor partidelor, dar cred că Martin
Schulz, ca preşedinte al Parlamentului European, a acţionat ca un lider
european, nu doar ca unul socialist, şi acesta este tipul de lider de
care avem nevoie.
Există un termen limită pentru stabilirea candidatului socialist?
- Cu cât mai curând, cu atât mai bine. Nu vom lua o decizie, cred,
la consiliul Partidului Socialist de luna viitoare de la Sofia, dar
părerea mea este că e bine să se ia o decizie cât mai repede, deoarece
respectivul candidat poate să fie o persoană foarte bine cunoscută de
politicieni sau de media de la Bruxelles, dar a-l face cunoscut în
fiecare sat din România, Spania, Grecia ori Suedia ia mult timp, nu
putem face acest lucru într-o lună sau două.
Care a fost experienţa României în selectarea europarlamentarilor la alegeri?
- Poate că suntem un caz special, dar pentru noi implicarea
europeană a fost foarte prezentă în politica naţională, mai ales în
timpul crizei de anul trecut. Sunt sigur că anul viitor nu ne vom
concentra asupra problemelor interne, deoarece pentru noi este foarte
important să fim mai dinamici şi mai implicaţi în probleme europene.
AGERPRES